Le Léviathan

5 cai frumoș, sau pe ce mai dă Camera Deputaților bani

Pe 13 noiembrie aflu că deputații au nevoie de 50 de autoturisme Dacia Duster pentru a urca niște munți prin București. Tot în ziua aia am aflat că le-au și cumpărat. Presa face poze, scrie, îi ia interviu secretarului general adjunct al Camerei Deputaților, George Dumitrică. Tipul ăsta zice așa:

“Maşina, ştiţi bine, este produsă în România. Ca dotări, sunt dotările standard, care se găsesc pe orice Duster. Nu au dotări suplimentare, pentru a ţine un preţ mai mic, în caietul de sarcini a fost trecut special şi ca tapiţeria, de exemplu, să fie dintr-un material textil, pentru că tapiţeria de piele urca foarte mult preţul acestei maşini”.

Din citatul de mai sus e important să luați nu au dotări suplimentare, pentru a ține un preț mai mic, … tapițeria, de exemplu, să fie dintr-un material textil.

Deducem că avem niște aleși care respectă banul public și nu se întind mai mult decît le ajunge plapuma. Cool, totul bine. Însă mă uit pe siteul Dacia și văd că un Duster costă un pic sub 11.000 de euro. Deci cu mai bine de 4000 de euro mai puțin decît declarase domnul Dumitrică. Ciudat.

Ca student plictisit ce sînt, trimit un mail la Biroul pentru informare publică și r(f)elația cu societatea civilă din cadrul Camerei Deputaților. Primesc răspuns după 9 zile. Dar e ok, legea pe care am invocat-o pentru a cere informațiile zice că trebuie să primesc răspuns în 30. Însă specificasem în e-mail că vreau să știu repede dacă pot primi un răsuns sau nu. Ce spun este că un birou de informare publică a scris timp de 9 zile un mail.

Concluziile sînt că domnul George Dumitrică, deși e secretar adjunct al unei camere decizionale dintr-un stat european, reușește să confuzeze (poate intenționat?) opinia publică. Din cauza unei (minore) greșeli în exprimare, domnul Dumitrică ne face să credem că pentru prețul de 15.271 euro/bucată, Camera Deputaților a cumpărat niște autoturisme Duster, care, după spusele dînsului, vin cu dotări standard. Problema e că Dusterele astea vin in all shapes and sizes.

Ca să nu o mai lungesc cu vorba, aveți print-screenuri la mailul meu și al răspunsului din partea Camerei Deputaților.

S-au cumpărat Dustere Laureate, 4×4, de 110 CP, pentru o medie de 15.271 de euro fiecare. Asta pentru cele 34 de mașini cumpărate cu vouchere. Pentru restul de 16, s-au plătit aproape 17.000 euro/bucată. Dar de ele nu știm nimic.

Mailul trimis de către mine acum 13 zile.

Răspunsul primit acum 2 zile.

Două observații:

Poziția oficială a Camerei Deputaților este că știa de existența unor versiuni mai ieftine de autoturisme Duster (căci asta a fost formularea domnului Dumitrică), dar totuși, au ales să cumpere nu doar o versiune standard mai scumpă, ci o versiune standard cu tracțiune integrală (în loc de 4×2), cu 110 CP (în loc de 105). Dar, în schimb, s-a făcut economie la tapițerie.
Dacă domnii și doamnele deputat ar fi ales să cumpere varianta standard a Tesla Model S, puteam să considerăm că se gîndesc nu numai la economisirea banilor publici, dar și la mediu?

V-am încărcat mai jos și fișierul primit pe mail, care detaliază oferta Dacia și alegerea făcută de deputați.

Duster

Din fișierul trimis de către birou reiese că deputații au cumpărat, practic, cea mai scumpă versiune standard a Daciei Duster pe care au putut-o găsi. E mișto că au și subliniat faptul ăsta. Dar, să nu uităm, nu au luat tapițerie din piele.

Însă e totul bine. Nu le-au luat în leasing și nici nu le-au plătit încă. Varianta cu Tesla încă e posibilă.

P.S.: în aceeași zi am trimis un mail și la Dacia Group. Nu am primit răspuns încă.

(sursă foto)

De ce nu plătim mult pentru deszăpezire

Vine iarna și ne ia, ca de obicei, pe nepregătite. Evident, se discută mult despre cum companiile angajate de stat pentru a deszăpezi drumurile și autostrăzile imaginare consumă prea mulți bani sau, după cum urlă unele ziare, mai mult decît în Scandinavia. M-a enervat tare faptul că și gândul a scris despre asta, iar știrea a fost preluată de restul pseudo-jurnaliștilor, fără ca să dea măcar O SURSĂ pentru numerele alea pe care le scot pur și simplu din burtă. Nu m-aș aștepta la așa ceva din partea Antenei 3, dar ăia de la gândul parcă nu sînt așa răpciugi.

În fine. Am săpat timp de vreo 30 de minute pe siteul guvernului Finlandei (cu Finlanda era făcută comparația) și pe google, pînă am dat în sfîrșit de acest articol academic ce vorbește despre costurile de mententanță și deszăpezire în țările nordice. Atenție: Să se facă deosebirea între ”costuri de mentenanță” și ”costuri cu deszăpezirea”; îmi pare că băieții care scriu că se cheltuiesc în România de 5 ori mai mult decît în Finlanda sînt chiori.

CNADR a publicat zilele astea un document în care au făcut publice costurile totale pentru iarna 2012-2013, pe care îl puteți citi aici. Conform datelor lor, iarna trecută, un kilometru deszăpezit de autostradă din asta imaginară a costat 2700 Euro.

Articolul arată că în Laponia, Norrland și Islanda, costurile cu deszăpezirea au cea mai mare proporție din costurile totale de mentenanță (între 60 și 80%), și se situează undeva între 700 și 1100 E/km. Deci, în orice caz, de două ori mai puțin decît estimează CNADR pentru România. Însă ce nu ia nimeni în calcul este populația, mărimea și deci necesitatea deszăpezirii acestor zone (aceleași argumente sînt date și în articol).

Pauză. Niște imagini din cele 4 zone cercetate.

This slideshow requires JavaScript.

Ca să vedeți diferența, regiunea Troms din Norvegia cheltuie în jur de 2100 E/km pentru deszăpeziri, și suma asta reprezintă de-abia 52% din costurile totale de mentenanță pe durata iernii.

Densitatea în regiunea Troms e de 6 loc./km² însă e o regiune mică. În Tromsö, capitala administrativă, densitatea e de 28 loc./km²
în Norrland numai 3 loc./km²;
în întreaga Islandă 3 loc./km²
în Lapland de nici 2 loc./km²;

Deci, costurile duble în regiunea Troms sînt explicate de densitatea mai mare și existența unui oraș important într-o regiune cu mult mai mică decît celelalte. Acum gîndiți-vă că densitatea României e de 85 loc./km2 și că are 4 orașe cu populații mai mari sau egale cu 300.000 de locuitori. România e, ca de obicei, paradoxală, și are ierni destul de bogate în zăpadă pentru așezarea sa geografică.

În contextul ăsta, cei 2700 de euro/km2 nu sînt mulți. Nu încerc să-i apăr pe băieții ăștia de la CNADR, însă proteveul sau care mai fac investigații ar trebui să compare cu Ungaria, Cehia, Bulgaria, nu cu niște zone mai mult sau mai puțin părăsite. Problemele ar putea fi altele:

nu toți banii ăștia sînt cheltuiți pe deszăpezire;
licitațiile se fac șmecherește;
nu se caută firma cu cel mai competitiv preț;
cifrele CNADR sînt scoase din burtă, la fel cum le-au scos și ăștia de la gândul.

Data viitoare, însă, poate primim și niște linkuri de la ”presă”, cine știe, poate niște dovezi semnate din partea CNADR, nu un pdf cu niște numere scrise de vreun intern.

(sursă foto 1)

Cum recunoaște Dragnea că guvernarea USL e bolnavă

O scurtă semi-analiză a unora dintre spusele lui Dragnea aseară, la După 20 de ani.

L-au întrebat dacă e necesară o discuție în Guvern despre impozitarea veniturilor BOR (Bisericii Române Ortodoxe). Dragnea răspunde, după mine, într-un mod halucinant. Înainte să citiți, vă aduc aminte că discuțiile în Guvern pe teme de interes național, cum ar fi impozitul pe profit sau aplicarea unor noi taxe, e unul dintre pilonii unui sistem democratic, pluripartist. Acum, răspunsul:

Dar de ce să fie? Până la urmă cam câte instituţii-reper, câte instituţii de referinţă către care românii să se îndrepte mai avem în ţara asta? Mi-aţi cerut părerea mea, de politician, de cetăţean şi de credincios: eu cred că Biserica este o instituţie care trebuie ajutată sau întărită, pentru că în multe momente din viaţă Biserica rămâne singurul reper unde cauţi un sprijin moral sau cel puţin o linişte.

Preoți bucureșteni se urcă într-un Mercedes.

2 comentarii:

Dragnea recunoaște că instituțiile statului sînt ca un bețiv căzut în șanț cu mîinile în buzunare: pe jumătate mort. Cine se ocupă de instituțiile statului? Guvernul. Cine conduce Guvernul? Cu o mînă de fier (iată, 70% din Parlament), coaliția din care face parte și dînsul (i.e. Dragnea).
ca politician, că așa a răspuns domnul, care face parte dintr-un partid de centru-stînga, ar trebui să întoarcă fiecare piatră din țara asta și s-o taxeze. Colegul său de partid, președinte al partidului și prim-ministru, domnul Ponta, a făcut fix lucrul ăsta acum cîteva săptămîni, cînd a început să taxeze stîlpi. Însă nu Biserica. Fiindcă, după spusele domnului Dragnea, BOR este singura instituție românească în care se mai poate avea încredere. O instituție ai căror lideri conduc mașini de zeci și sute de mii de euro. Asta într-una dintre țările cu cei mai săraci copii din lumea bună.

domnule Dragnea, aveți aici o hartă a lumii în care apar statele ce folosesc religia ca lege. Sînt statele în care femeile, persoanele de altă religie sau homosexualii sînt discriminați și, destul de des, omorîți cu fără prea multe de spus. Sînt de asemenea state în care corupția la nivel înalt, de care dumneavoastră ați fost acuzat, e pedepsită la fel de dur.

Aparent, banii primiți de BOR din partea Bugetului statului, adică a cetățenilor, sînt sfinți și, cine știe, prea puțini, deci n-are rost să fie taxați.

În orice caz, Dragnea spune răspicat că guvernarea actuală are niște interese de apărat și deci nu se poate ocupa de lucruri serioase, cum ar fi conducerea unui stat.

Pe de cealaltă parte, rămînem unul dintre statele alea backward, în care popa e și președinte, și judecător, și hoț.

(sursă foto 1)

(sursă foto 2)

Politicianul român și internetul

Internetul nu e un loc curat. Nu e un loc cu iarbă verde, băncuțe confortabile și păsăele cîntătoare. Internetul e cam ca un autobuz, unde lumea are papornițe, unde lumea se împinge și trage șuturi în toate direcțiile. Și e ok. Asta reprezintă, într-o oarecare măsură, libertatea.

Cînd ai 15 ani poate că e normal să înjuri colegi și profesori pe internet, sau să scrii cu picioarele. Însă nu e normal ca, odată ajuns(ă) într-o poziție publică, să te lepezi de maniere sau să te exprimi într-un stil colocvial. Ei bine, politicianul român ajuns în poziții de conducere sau decizionale importante nu reușește deloc să (se) stăpînească niște norme minime de comportament atunci cînd iese pe internet.

Maria Grapini

De la typo-uri nevinovate și pînă la greșeli gramaticale și ortografice pe care le făceam mulți prin clasa a 4-a, doamna Ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism reușește cumva să evite de fiecare dată folosirea corectă a limbii române atunci cînd comunică prin intermediul Facebook. Atenția i-a fost atrasă de mai multe ori, însă doamna e insistentă.

Sursă foto: http://www.b1.ro/stiri/politica/ministrul-maria-grapini-are-probleme-cu-gramatica-am-incheeat-ziua-cu-intalnirea-la-parlament-cu-delega-iile-a-celor-14-ari-68445.html

Sursă foto: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15571235-carcotasii-desteptii-facebook-raman-alaturi-ministrul-maria-grapini.htm

Monica Macovei

Menționez de la început: paragraful ăsta nu discută politică, nu discută spectre politice, nu discută sfere de influență, nu discută competențele sau corectitudinea doamnei Macovei. Discută lipsa de profesionalism a unui europarlamentar european.

Cazul doamnei cred că este cel mai grav. Deși pe locul 3 îl avem pe domnul Zgonea, doamna Macovei reprezintă totuși România într-unul dintre cele mai mari organe ale Uniunii Europene. Amelia Andersdotter, colegă a doamnei Macovei în PE, a spus o chestie mișto acum vreo 2 săptămîni: De fiecare dată cînd eu ridic mîna în PE, 500 de milioane de oameni sînt afectați. Dați-mi voie să extind această responsabilitate și în viața privată. Însă, în momentul în care doamna Macovei folosește contul oficial de Twitter, în care se recomandă ca fiind membru al PE, pentru a ține mici războaie politice cu oameni politici români și pentru a arăta cu degetul ”corupții” după culoarea politică, atunci doamna Macovei se află într-o zonă mai cenușie dpdv al conduitei profesionale.

Mai mult decît atît, nici această folosire colocvială a numelor celor menționați de doamna Macovei nu pare la locul ei. Doamnă, v-ar plăcea ca eu, care nu sînt prietenul dumneavoastră, să vă caut pe Twitter și să vă spun ceva de forma Hei, Macovei, cînd mergi la o bere? ?

Cînd doamna Macovei ajunge la subiectul prim-ministrului și al colegului de alianță, nici că se oprește. Iată un calup din twitturile consecutive ale europarlamentarului.

Ultimele 7 postări ale doamnei Macovei pe Twitter îi au ca ”victime” pe primul-ministru și colegul acestuia de alianță, Crin Antonescu.

Doamna Macovei joacă ”hardball”, dar o face discriminînd după culoarea politică.

Valeriu Zgonea

Domnul Zgonea, deși prinde numai locul 3, este, la prima vedere, cel mai lipsit de rea-voință. Pe alocuri amuzant, domnul Zgonea este extrem de perseverent cînd vine vorba de comunicarea prin intermediul Twitter. Deși a reușit să se redreseze puțin în ceea ce privește exprimarea corectă din punct de vedere gramatical, acum nu mai mult de o lună, domnul Zgonea folosea exclusiv litera ”k” în locul prepoziției ”ca”, ”tz” în locul literei ”ț” ș.a. Aș dori să-i reamintesc domnului Zgonea că anii 90 au fost acum mai bine de un deceniu. Nu mai e cool să scrii ca pe mIRC.

Lăsînd însă ortografia la o parte, domnul Zgonea mai calcă în străchini și cînd se vede ”încolțit” de alți utilizatori de Twitter care-l tatonează cu privire la semantica dubioasă, virgulele scăpate sau ortografia deficitară.

Președintele Camerei Deputaților se aruncă singur în gura leilor

Președintele lui Schrödinger: Există și nu există în același timp.

În concluzie, politicianul român ar putea beneficia de pe urma unei recapitulări rapide a curriculei din ciclul gimnazial, materia Limba și Literatura Română înainte de a-și apăra pe internet orgoliile motivate politic sau personal.

(sursă foto)

Alo? La CNA mai lucrază cineva?

Mă uit destul de rar la XFactor, dar, se face cumva că, de fiecare dată cînd mă uit, Dan Bittman dă cu bățul în baltă.

Sînt sigur că, dacă ar fi fost o baltă în platou, ar fi dat cu bățul în ea la propriu, doar de plictiseală. Dar divagăm.

Săptămîna trecută a fost o concurentă de etnie romă care vorbea 4 limbi străine. Întrebată de Bittman care sînt acestea, fata a răspuns: spaniolă, engleză, italiană și romani. La cele auzite, Bittman face ochii mari și strigă: romani?!, ca și cum vorbirea limbii cu pricina ar fi fost interzisă de Kim Jong-un.

A trecut fata peste moment și dă să cînte. Bittman întreabă, scuturîndu-și pieptul, adică imitînd un dans țigănesc: Ce ai de gînd să ne cînți?

Atenție: Tipa vorbea 4 limbi străine și avea facultate. Cumva, lui Bittman i s-a părut relevant faptul că era de etnie romă și, deci, se aștepta de la aceasta să danseze din buric.

Duminica asta a fost concurent un tip care aparent era homosexual și italian. Nu sînt convins că era chiar italian, căci vorbea română perfect, dar stîlcea literele ă și ș, la fel cum fac și eu cîteodată (nu e greu, zic). Însă de unde era e mai puțin important. Deși mă așteptam de la Cheloo să își exprime niște emoții mai primitive, nu la același lucru mă așteptam și de la Bittman.

Tipul purta niște pantaloni scurți, albaștri, despre care Delia a recunoscut că arată ca ai ei. Ce-i drept, preselecțiile au avut loc în timpul verii, deci era cald. Ei bine, Bittman îl întreabă pe Paolo, că așa s-a recomandat concurentul: Auzi, dar tu nu te simți cam dezbrăcată?

Și seria de eufemisme care trimiteau la faptul că tipul era homosexual a continuat.

Lucrurile astea, vă reamintesc, au fost la o televiziune națională, pe Antena 1.

Deci întrebarea mea nu e surprinzătoare: CNA-ul ăla ce mai face? Aparent, îl cenzurează pe Cheloo pentru ce cîntă el acasă, dar îl lasă, alături de Bittman, să-și exprime opiniile cu tentă xenofobă și homofobă pe la tv.

Însă presupun că nu ar trebui să mă mai mire nimic. În cele din urmă, e doar la televizor…

(sursă foto)