Vine iarna și ne ia, ca de obicei, pe nepregătite. Evident, se discută mult despre cum companiile angajate de stat pentru a deszăpezi drumurile și autostrăzile imaginare consumă prea mulți bani sau, după cum urlă unele ziare, mai mult decît în Scandinavia. M-a enervat tare faptul că și gândul a scris despre asta, iar știrea a fost preluată de restul pseudo-jurnaliștilor, fără ca să dea măcar O SURSĂ pentru numerele alea pe care le scot pur și simplu din burtă. Nu m-aș aștepta la așa ceva din partea Antenei 3, dar ăia de la gândul parcă nu sînt așa răpciugi.
În fine. Am săpat timp de vreo 30 de minute pe siteul guvernului Finlandei (cu Finlanda era făcută comparația) și pe google, pînă am dat în sfîrșit de acest articol academic ce vorbește despre costurile de mententanță și deszăpezire în țările nordice. Atenție: Să se facă deosebirea între ”costuri de mentenanță” și ”costuri cu deszăpezirea”; îmi pare că băieții care scriu că se cheltuiesc în România de 5 ori mai mult decît în Finlanda sînt chiori.
CNADR a publicat zilele astea un document în care au făcut publice costurile totale pentru iarna 2012-2013, pe care îl puteți citi aici. Conform datelor lor, iarna trecută, un kilometru deszăpezit de autostradă din asta imaginară a costat 2700 Euro.
Articolul arată că în Laponia, Norrland și Islanda, costurile cu deszăpezirea au cea mai mare proporție din costurile totale de mentenanță (între 60 și 80%), și se situează undeva între 700 și 1100 E/km. Deci, în orice caz, de două ori mai puțin decît estimează CNADR pentru România. Însă ce nu ia nimeni în calcul este populația, mărimea și deci necesitatea deszăpezirii acestor zone (aceleași argumente sînt date și în articol).
Pauză. Niște imagini din cele 4 zone cercetate.
Ca să vedeți diferența, regiunea Troms din Norvegia cheltuie în jur de 2100 E/km pentru deszăpeziri, și suma asta reprezintă de-abia 52% din costurile totale de mentenanță pe durata iernii.
- Densitatea în regiunea Troms e de 6 loc./km2 însă e o regiune mică. În Tromsö, capitala administrativă, densitatea e de 28 loc./km2
- în Norrland numai 3 loc./km2;
- în întreaga Islandă 3 loc./km2
- în Lapland de nici 2 loc./km2;
Deci, costurile duble în regiunea Troms sînt explicate de densitatea mai mare și existența unui oraș important într-o regiune cu mult mai mică decît celelalte. Acum gîndiți-vă că densitatea României e de 85 loc./km2 și că are 4 orașe cu populații mai mari sau egale cu 300.000 de locuitori. România e, ca de obicei, paradoxală, și are ierni destul de bogate în zăpadă pentru așezarea sa geografică.
În contextul ăsta, cei 2700 de euro/km2 nu sînt mulți. Nu încerc să-i apăr pe băieții ăștia de la CNADR, însă proteveul sau care mai fac investigații ar trebui să compare cu Ungaria, Cehia, Bulgaria, nu cu niște zone mai mult sau mai puțin părăsite. Problemele ar putea fi altele:
- nu toți banii ăștia sînt cheltuiți pe deszăpezire;
- licitațiile se fac șmecherește;
- nu se caută firma cu cel mai competitiv preț;
- cifrele CNADR sînt scoase din burtă, la fel cum le-au scos și ăștia de la gândul.
Data viitoare, însă, poate primim și niște linkuri de la ”presă”, cine știe, poate niște dovezi semnate din partea CNADR, nu un pdf cu niște numere scrise de vreun intern.
Le Léviathan 